Un studiu recent efectuat în spitalele din Germania a constatat că utilizarea antibioticelor la pacienții spitalizați cu Covid-19 nu pare să aibă un efect benefic asupra rezultatelor clinice. Constatările subliniază necesitatea unei utilizări raționale a antibioticelor, în special în timpul pandemiilor virale precum cea de Covid-19, spun oamenii de știință.
Analiza a peste 1.300 de adulți germani spitalizați cu Covid-19 moderat a constatat că tratamentul cu antibiotice a fost asociat cu o probabilitate de cinci ori mai mare de deteriorare a bolii în comparație cu pacienții cărora nu li s-au administrat antibiotice.
Tratamentul cu antibiotice al adulților spitalizați cu Covid-19 moderat este asociat cu deteriorarea clinică, în ciuda faptului că medicamentele sunt administrate la peste 40% dintre pacienți, potrivit unei noi cercetări prezentate la Congresul Global ESCMID 2024 (fostul ECCMID) din acest an, care va avea loc la Barcelona, Spania, între 27-30 aprilie.
Cercetătorii afirmă că rezultatele subliniază necesitatea de a descuraja prescrierea fără discernământ și de a îmbunătăți intervențiile de administrare a antibioticelor.
Rezistența antimicrobiană se numără printre cele mai mari zece amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial, subliniind necesitatea critică a utilizării prudente a antibioticelor.
Folosirea antibioticelor în situații în care acestea nu sunt necesare sau benefice duce la dezvoltarea unor bacterii rezistente greu de tratat.
„La pacienții cu Covid-19, terapia cu antibiotice ar trebui să fie administrată numai în cazul unei co-infecții sau suprainfecții bacteriene suspectate sau confirmate, care apare atunci când o a doua infecție se dezvoltă pe lângă Covid-19”, explică autorul principal, dr. Anette Friedrichs de la Spitalul Universitar Schleswig-Holstein, Kiel, din Germania.
Cu toate acestea, simptomele clinice ale suprainfecțiilor bacteriene și ale stadiilor avansate ale Covid-19 pot fi similare, astfel încât a fost raportată o utilizare ridicată a antibioticelor în rândul pacienților spitalizați diagnosticați cu Covid, în ciuda dovezilor că suprainfecțiile reale sunt mai puțin frecvente, ceea ce exacerbează problema rezistenței la antibiotice.
Pentru a explora acest aspect în continuare, dr. Friedrichs și colegii săi au analizat datele privind 1.317 adulți spitalizați (vârsta medie de 59 de ani; 38% femei) cu infecție confirmată cu SARS-CoV-2 între martie 2020 și mai 2023 din Rețeaua națională germană de cohorte pandemice (NAPKON), care include pacienți din diferite spitale din Germania care au fost spitalizați după un test PCR SARS-CoV-2 pozitiv.
Utilizând Scala de progresie clinică a OMS [1], aceștia au identificat 1 149 de pacienți care au fost clasificați ca având o boală moderată (scorul OMS 4-5), dintre care 467 (41%) au fost tratați în timpul spitalizării cu antibiotice utilizate în mod obișnuit pentru infecțiile respiratorii, cum ar fi antibioticele ß-lactame, macrolidele sau moxifloxacina.
Alți 168 de pacienți au fost clasificați ca având o boală severă (scor OMS 6-9), dintre care 118 (70%) au primit, de asemenea, tratament cu antibiotice.
Datele referitoare la acești pacienți sunt încă în curs de analiză.
Investigațiile microbiologice ale pacienților cu boală moderată au identificat doar 11 pacienți cu o suprainfecție cu o bacterie care poate provoca, de asemenea, pneumonie – opt pacienți tratați cu antibiotice și trei care nu au primit antibiotice (a se vedea tabelul 1 din poster).
Autorii notează că numărul scăzut de pacienți cu suprainfecție bacteriană respiratorie documentată s-ar putea datora lipsei diagnosticelor microbiologice sau lipsei documentației rezultatelor. Alte infecții bacteriene sugestive pentru terapia cu antibiotice nu au fost incluse în analiză.
Faptul de a fi de sex masculin, mai în vârstă, mai fragil, cu o severitate mai mare a bolii, cu o povară mai mare de comorbidități și fără vaccinare anterioară cu Covid-19 a fost asociat cu o probabilitate semnificativ mai mare de a fi tratat cu antibiotice.
Cercetătorii au analizat apoi influența tratamentului cu antibiotice asupra stării clinice a pacienților după 14 zile, măsurată cu ajutorul Scalei de progresie clinică a OMS, care reflectă traiectoria unui pacient și utilizarea resurselor pe parcursul bolii clinice [1].
Scorul indică gravitatea bolii care încorporează internarea în spital, necesarul de oxigen, asistența ventilației mecanice, internarea în unitatea de terapie intensivă și terapia de înlocuire a organelor. Scorul a fost calculat pentru fiecare pacient la consultația clinică inițială și din nou 14 zile mai târziu pentru a vedea dacă scorul s-a îmbunătățit, a rămas stabil sau s-a înrăutățit.
După controlul factorilor de risc pentru Covid-19, inclusiv vârsta, sexul și afecțiunile medicale de bază, analizele au constatat că îmbunătățirea clinică la pacienții cu boală moderată a fost semnificativ mai bună în cazul pacienților mai tineri, de sex feminin și vaccinați.
Este important faptul că pacienții cărora li s-au administrat antibiotice au avut un risc de cinci ori mai mare de deteriorare clinică după 14 zile, comparativ cu cei care nu au fost tratați cu antibiotice.
În mod similar, faptul de a avea vârsta de 65 de ani sau mai mult a triplat probabilitatea de deteriorare a bolii Covid-19 comparativ cu cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani.
După cum explică dr. Friedrichs, „acest risc crescut se datorează probabil unor factori suplimentari necunoscuți care duc la rezultate mai proaste și care sunt asociați cu tratamentul cu antibiotice. Un factor potențial care a fost documentat doar ocazional este o suprainfecție bacteriană, precum și alte infecții bacteriene. Este important, însă, că deteriorarea clinică se poate dezvolta și din cauza efectelor secundare ale antibioticelor prescrise în mod inutil”.
Potrivit medicului german, pandemia de Covid-19 este bogată în lecții pentru viitoarele pandemii virale.
„Utilizarea excesivă a antibioticelor observată în timpul pandemiei, fără un impact benefic asupra rezultatelor, evidențiază necesitatea unei utilizări mai raționale a antibioticelor și indică necesitatea de a consolida programele de administrare a antibioticelor. Utilizarea rațională a antibioticelor ar trebui să fie limitată la pacienții cu o probabilă coinfecție bacteriană și ar trebui începută numai după efectuarea diagnosticelor microbiologice respective pentru a confirma o infecție bacteriană (de exemplu, culturi de sânge și de spută în cazul unei suspiciuni de pneumonie). Antibioticele trebuie întrerupte odată ce o coinfecție a fost considerată improbabilă”, a specificat ea.
Printre limitările cercetării se numără natura observațională a studiului, care ar fi putut omite alți factori contributivi importanți, și faptul că acesta a inclus doar pacienți spitalizați în Germania și ar putea să nu fie generalizabil la alte populații.
*ECCMID și-a schimbat acum numele în ESCMID Global. Congresul Global ESCMID 2024 (fostul ECCMID), va avea loc în Barcelona, Spania, între 27-30 aprilie.
[1]
Articolul Utilizarea antibioticelor la pacienții spitalizați cu Covid-19. Ce a constatat un studiu german apare prima dată în 360medical.ro.